Prejmer

Prejmer (în, în) este o localitate în judeţul Braşov, Transilvania, România.

Data fondării şi originea aşezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc şi maghiar al localităţii permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o aşezare mai veche de origine slavă. Cert este doar faptul că prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270) cedează biserica din Prejmer "cu toate veniturile [1] drepturile" sale capitlului mănăstirii Cîteaux, în Burgundia, abaţia-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obştesc al întregului ordin.

thumb|200px|left|Interiorul cetăţii PrejmerAşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică gotic timpurie, edificată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Dedicată hramului "Sfânta Cruce", biserica a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Initial, clădirea era compusă din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braţ era compus din câte două travee, una pătrată şi alta poligonală (3/5), corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare. Înrudirea evidentă cu spiritul şi formele utilizate pe şantierul bisericii mănăstirii cisterciene Cârţa, iar, pe de altă parte, cu cele prezente la biserica evanghelică din Bartolomeu-Braşov, ambele ridicate după mijlocul secolului al XIII-lea permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime a secolului al XIII-lea şi încadrarea sa în aceaşi ambianţă stilistică.

În jurul bisericii a fost construită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de refugiu.

Bibliografie

1. Roth Viktor, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen, Strassburg, 1905, p. 24.
2. Phleps Hermann, Auf Spuren der ersten Bauten des deutschen Ritterdordens im Burzenland in Siebenbürgen, în "Zeitschrift für Bauwesen", Jg. 77, Nr. 7-9, Berlin, 1927.
3. Horwath Walter, Die Baugeschichte der sächsischen Kirchenburgen und Kirchen, în "Das Burzenland", Bd. IV, I, Kronstadt, 1929, p. 149-158.
4. Morres Eduard, Die Zeit des Spätromanischen und des Übergangs zur Gotik, în "Das Burzenland" Bd. IV, I, Kronstadt, 1929, p. 164-174.
5. Rosemann R. Heinz, Tartlau. Kirchenburg, în "Die deutsche Kunst in Siebenbürgen", Berlin 1934, p. 70-72.
6. Vătăşianu Virgil, Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I, Bucureşti, 1959, p. 105-107 şi passim.
7. Entz Géza, Le chantier cisterciene de Kerc (Cîrţa), în "Acta Historiae Artium Academiae Scientiarium Hungaricae", tom. IX, nr. 1-2, Budapest, 1963.
8. Götz Wolfgang, Zentrabau und Zentralbautendenz in der gotischen Architektur, Berlin, 1968, p. 27-28.
9. Busuioc Dan Nicolae, Arhitectura gotică timpurie din Ţara Bârsei în lumina unor noi cercetări, în "Studii şi cercetări de istoria artei", tom 25, Bucureşti, 1978, p. 3-34.
10. Drăguţ Vasile, Arta gotică în Romania, Bucureşti, 1979, p. 17-20.
11. Fabini Herman und Alida, Kirchenburgen in Siebenbürgen, Berlin-Leipzig, 1991, p.27-28 şi passim.

Localităţi în judeţul BraşovBiserici fortificate din TransilvaniaPatrimoniul mondial în România