Sărmaşu

Sărmaşu (în) este un oraş din judeţul Mureş, Transilvania, România. Sate componente ale oraşului Balda, Larga, Moruţ, Sărmăşel, Sărmăşel-Gară, Titiana şi Vişinelu.

Istoric

Atestat documentar în anul 1329 sub numele de Saramas. Prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziţie la neolitic 2500-1800 î.e.n. materializate în ceramică de tip Cotofeni.Localitatea Sărmaşu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei şi a ţării, locuitorii fiind prezenţi la marile evenimente ale istoriei şi în mod special la Revoluţia de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Chiorean şi Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei şi al doilea ca tribun al aceleiaşi zone în cadrul administraţiei lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna fiind sub ocupaţie străină a cunoscut ororile războiului prin masacrele de la Sărmaş, Sărmăşel (în septembrie 1944 forţele horthyste au măcelărit 126 evrei români, din locuitori regiunii). În perioada interbelică a fost reşedinţa plasei Sărmaş din judeţul Cluj . După instaurarea regimului comunist în anul 1948 a făcut parte din Regiunea Cluj. La reforma administrativă din anul 1968 a fost alipit judeţului Mureş.

Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr.382, fosta comună Sărmaşu a fost ridicată la rangul de oraş.

Localizare

Oraşul Sărmaşu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecţia paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a ţării, la intretăierea limitelor administrative ale judeţelor Mureş, Cluj si Bistriţa Năsăud, pe râul Pârâul de Câmpie pe drumul judeţean Luduş - Sărmaş - Cluj-Napoca sau Dej.

Sărmaşu se invecinează la nord cu comuna Budeşti (judeţul Bistriţa Năsaud), la est cu comuna Sînpetru de Câmpie, la sud est cu comuna Miheşu de Câmpie (judeţul Mureş), la vest cu comuna Cămăraşu şi la nord-vest cu comuna Mociu (judeţul Cluj).

Populaţie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 7.493 de locuitori, dintre care 5.086 români, 1.820 maghiari, 577 ţigani, 4 germani şi 6 de alte naţionalităţi.

Economie

Sărmaşu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale oraşului fiind folosite pentru cultivarea plantelor şi paşunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului.

Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan, acesta a situat Sărmaşu rândul primelor localităţi din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Obiective turistice

• Muzeul de artă religioasă Sărmaşu
• Biserica muzeu Vişinelu
• Sonda Muzeu (prima sonda de foraj a gazului metan din România)

Legături externe

• Portalul sarmasenilor

Oraşe în judeţul MureşOraşe în România