Szilágycseh

Oraşul Cehu Silvaniei (în), situat la o distanţă de 34 km faţă de Zalău, împreună cu cele patru localităţi componente: Horoatu Cehului, Moţiş, Nadiş şi Ulciug, formează o unitate teritorial administrativă cu o suprafaţă totală de 67,77 km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii Sălajului cu Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj.

Desi atestat documentar doar din anul 1405, sub denumirea de Chehy ( 1854 - Szilagy Cseh), in anul 1319 este semnalata prezenta unei cetati de pamant, "Castrum Cheevar", care se pare ca a avut rolul de a apara asezarea din vatra actualului oras Cehu Silvaniei. In istoria orasului se consemneaza diferite perioade de inflorire si prosperitate economica, dar si de decadere. Aici se pot aminti construirea castelului fortificat al Cehului din anul 1526 de catre Belteki Dragffi Janos, privilegiul dat cetatii de Sigismund Bathory la 1529 pentru a se autoguverna, asediul cetatii de catre armatele imperiale austriece la mijlocul secolului al XVI-lea, asediile repetate ale armatelor otomane, rolul cetatii jucat in timpul rascoalei curutilor, miscarile revolutionare de la 1848, cele doua razboaie mondiale si perioada comunista, sunt doar cateva episoade care si-au pus amprenta asupra dezvoltarii economice a asezarii. Celelalte localitati componente sunt atestate documentar inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Horoatu Cehului este atestat documentar in anul 1220 sub denumirea de villa Chroat, Motis in anul 1387 sub denumirea de villa olachalis Mutos, Nadis in anul 1387 sub denumirea de villa olachalis Nadasd si Ulciug, tot in anul 1387 sub denumirea de Volcsek.

Sub aspect demografic, la ultimul recensămant, populaţia oraşului Cehu Silvaniei si a localităţilor componente număra 8008 locuitori, din care 47,37% români, 49,5% maghiari, 3% rromi, 0,11% germani, şi 0,02% reprezentand alte naţionalităţi.

Deşi economia oraşului este una predominant agricolă, ramurile industriale de tradiţie pentru acest oraş, respectiv industria mobilei şi industria textilă sunt prezente si în continuă dezvoltare. Sectorul terţiar a avut în ultimii 14 ani cel mai mare ritm de dezvoltare din cadrul economiei locale.

Dintre obiectivele de interes turistic, monumente istorice, de arhitectura şi rezervaţii naturale prezente în acest areal, trebuie menţionate rezervaţia naturală Lunca cu lalea pestriţă, Biserica reformată (1519), Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli" ( sec. al XVII-lea), Fantana de piatra (sec. al XVI-lea), Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" ( 1738) de la Nadis, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (1781) de la Ulciug si Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" ( 1749) de la Horoatu Cehului.

Sursa www.cjsj.ro

Oraşe în judeţul Sălaj