Sănduleşti

Sănduleşti, (denumită şi Sânduleşti - Sând) <ref> Înainte de anul 1918 (dar şi după 1918, sporadic chiar până in zilele noastre), localnicii români numeau localitatea Sând, derivaţie românizată de la maghiarul Szind. </ref>, (în), este o comună în judeţul Cluj, Transilvania, România.

Istorie

În preajma satului a fost exploatat pănă nu demult calcarul jurasic (încă din perioada romana) într-o carieră. Romanii au extras piatra de aici pentru edificarea castrului Potaissa. În secolele XIX-XX calcarul de la Sănduleşti a servit ca materie primă pentru producţia de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câţiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999, dar de mare valoare istorică). Pentru inspectarea liniei de cale ferată şi transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului XX) aşa-numitele drezine <ref> Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezină prezentată în Grădinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de către baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui aşezat pe capra ei. În acelaşi an, Niepce imaginează un vehicul identic, dar drezina câstigă popularitate în Anglia, după 1818, ca şi „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franţa, când cei 37 km au fost parcurşi in două ore şi jumătate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux şi fiul său Ernest au ideea să plaseze două pedale în axul primei roţi a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apărut. Ca o curiozitate, prin ataşarea unor roţi de fier, automobilul a fost folosit ca drezină pentru inspectarea liniilor de cale ferată. </ref> (în aval, în direcţia Turda, fără tracţiune; îzioi, tractate de locomotive).

Descriere

În spatele carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreşti, se află Izvorul lui Alexandru Macedon, un nume bazat pe o legendă populară locală.

În vecinătatea satului se găseşte Izvorul Romanilor, de unde romanii au captat apa potabilă şi au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanţă de câţiva km.

Personalităţi

• Bors Mihály, lier al bisericii unitariene

Obiective tursitice

• Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Sânduleşti
• Biserica Unitariană din Sânduleşti
• Castelul familiei contelui Borş <ref> Bors Mihály a fost o personalitate locală de frunte şi un Mecena al Bisericii Unitariene. Născut la Sânduleşti la data de 17.10.1888. Tatăl: Albert Borş (moşier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (s-a sinucis). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Sânduleşti la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, după o excursie la Cheile Turzii, scriitorul Jokai Mor a vizitat Sânduleşti, la invitaţia lui Albert Borş. </ref>
• Monumentul Eroilor din primul război mondial
• Calea ferată îngustă Sânduleşti-Turda (760 mm)

Biserica Greco-Catolică Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Biserica Unitariană din Sânduleşti sunt înscrise pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj <ref>http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/cluj.pdf</ref>, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Note

Galerie de imagini

<gallery>Imagine:Sandulesti.jpg|<small>Sânduleşti (vedere de ansamblu a satului)</small>Imagine:SandulestiCariera.jpg|<small>Sânduleşti (fosta carieră de calcar a fabricii de ciment Turda)</small>Imagine:SandulestiTren.jpg|<small>Sânduleşti (fosta cale ferată industrială îngustă Sânduleşti-Turda)</small>Imagine:SandulestiIzvorulRomanilor.jpg|<small>Sânduleşti (Izvorul Romanilor)</small>Imagine:SandulestiBis01.jpg|<small>Sânduleşti (Biserica Greco - Catolică Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril - monument istoric)</small>Imagine:SandulestiBisUnitariana02.jpg|<small>Sânduleşti (Biserica Unitariană - monument istoric)</small>Imagine:SandulestiBisOrtodNoua.jpg|<small>Sânduleşti (Biserica Ortodoxă din anul 1976)</small>Imagine:SandulestiMonument.jpg|<small>Sânduleşti („Monumentul Eroilor” din primul război mondial)</small></gallery>

Localităţi în judeţul Cluj